Peronul morții

-Parcă n-aș vrea să ne trezim. Mi-e urât să trăiesc în lumea asta fără tine. Toată viața mea nu a fost decât o așteptare continuă. Când eram mică mi-era dor să fiu mare.  Halal dor al unei vârste netrăite pe care aș da-o  oricând la schimb ca să fiu iarăși copil. În adolescență n-am făcut decât să te visez.  Așteptam ca viața mea să înceapă. Așteptam să termin liceul. Așteptam iubirea. Așteptam ceva ce credeam că merit cu prisosință. Azi te am.  Doar că acum așteptarea e fragmentată în momente ale unei zile. Dimineața aștept să treacă despărțirea pentru ca să te revăd seara, să te strâng în brațe, să reînviu,  iar după-amiezile mele sunt o nesfârșită plictiseală într-o lume care mă obosește. Obsesc s-aștept noaptea pentru ca să te iubesc. N-ai vrea să dormim pentru totdeauna?

Read more

Advertisements