O blondă pe-o bicicletă își pedala sufletul;
vântul pe pielea-i bronzată îi gâdila râsetul.
O blondă pe-o bicicletă asculta Led Zeppelin
strigând amorului în șoaptă: Unde ești? că vin!
O blondă pe-o bicicletă mergea încet, cu ochii-nchiși,
văzând-o suferind în taină, norii se dădeau învinși.

O blondă și-o bicicletă miroseau Universul:
să nu uite drumul, lăsau în urmă versul.
O blondă și-o bicicletă pecetluiau orașul
căutând scara spre cer pentru când va suna ceasul.
O blondă și-o bicicletă urcau dealuri și câmpii…
în orașul mort, ele erau vii…!

O blondă cu-o bicicletă pe-un drum ferit de lume,
ședeau în iarba verde, spunând vieții glume!
O blondă cu-o bicicletă făceau întrecere cu norii
dar lupta se sfârșea când se iveau zorii…
O blondă cu-o bicicletă turteau pământul,
se-mpiedicau stângace, îmbrățișându-se cu vântul.
O blondă cu-o bicicletă fugeau să prindă fericirea,
dar le-a pus frână soarta, că-n goana lor, pândea dezamăgirea.

97146951b6e0dab2f83845531dc51aed.jpg

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s