blog

Am ieșit s-acult tăcerea și m-am pomenit că m-ascultă ea pe mine. Natura îmi asculta gălăgia asurzitoare ce contrasta cu liniștea  ei plăpândă. Ce vreți să vă povestesc? am întrebat Dunărea mea dragă și pontonul morții de pe care atâția și-au vârsat viața în sărituri neghioabe, îmbrățișându-și moartea în apele fluviului rece. Ș-am întrebat pescarul ce-și pescuia și el sufletul pierdut, și dunga rozalie a cerului ce-avea să piară câteva minute mai târziu în negura nopții. Ce vrei, țigară, să-mi reamintești cât de flămând mi-e sufletul de sorb cu buzele amarul și viciosul tău fum? Iară tu, canara, care de atâția ani porți pași ai morților și-ai viilor pe stâncile tale semețe…, ce vrei de la mine, de mă privești din depărtări?
Stau propită într-o piatră rece. La picioare zace aruncată bicicleta care-mi cară gândurile și mă poartă către undeva unde să mi le vărs.  Acum aștept să plouă cu întuneric peste mine… Între timp, am să mă mărturisesc.Eu nu prea știu să tac în gânduri, deși culmea, ard de dorul de a-mi vorbi tăcerea cu un altul. Nu-mi plac oamenii  care-mi stânjenesc tăcerile. Mă aflu în miezul tău, natură, și poate c-am venit ca să-mi decid soarta pe care alții mi-o trasează fulgerător, zilnic, printr-un șir de vorbe.

Știi ce mi-a spus unul dintre profesorii mei din liceul cimitir? C-am să mă călugăresc. Da!  Și totuși, amenințarea lui are ceva sfânt, dumnezeiesc. Doar că eu sunt făcută să iubesc altfel. Să-mi împlinesc iubirea de Dumnezeu într-o altă iubire. Chit c-am suflet natâng, prostănac uneori.

Acum câteva zile, preotul orașului mi-a prezis un viitor de actriță. Una mare și de succes. C-am să-mi joc viața, c-am să-mi îndeplinesc visul, c-am s-ajung unde trebuie. Numai eu mă simt un actor ambulant ce joacă în piese de duzină pe care i le scrie existența. Am jucat până acum în piese precum ”În liceul cimitir”, ”Nopți de singurătate”, ”Vizite ale morții”, ”Suflet deșucheat”, ”Îngenunchiat al sistemului”, ”Adolescenta răzvărtită”, ”Inadaptatul”, tot felul de piese dintr-astea de mi le scrie viața și-mi dă rolul principal pe care trebuie să-l joc cu credință, cu patimă, cu adevăr.

Mon cher maître îmi prezice c-am să apuc calea condeiului. C-am să trăiesc pentru a-mi scrie viața, că drumul ăsta plin de spini și sângerări, va fi într-o bună zi străbătut de mine. C-am să descurc ițele încălcite ale sufletului meu ș-am să-l imortalizez într-un roman.
Prietenul meu cel mai bun îmi spune că pentru el, soția ideală îmi seamănă mie. Mă sperie numai gândul că cineva îndrăznește să mă transforme într-un ideal, când eu mă știu cât mi-s de deformată, câtă răbdare cer, câte iaduri nasc prin felul meu de-a fi. Singura speranță a mea este că o iubire năvalnică mă va vindeca și va naște-n mine raiul. Dac-aș avea raiul în suflet, aș hrăni din raiul meu câte guri sufletești flămânde aș putea.

Și-n vreme ce toți fac scheme ale viitorului meu, mă-ntreb ce face mâinele meu…

Ce proastă sunt! Ce-am crezut? Că-mi pot decide soarta într-un amurg de luni? Eu, bufon al orașului exilaților, eu, saltimbanc al existenței mele! Cu ce aș fi putut-o face? Cu mânile mele mult prea mici și reci care n-au învățat  să construiască nici măcar podul către o strângere de mână, darămite o soartă întreagă!? Cu ce? Cu gura-mi mincinoasă prin care spumegă minciuni pe care nici măcar  sufletul meu nu le crede? Cu ce? Cu mintea mea neștiutoare care pretinde că le știe pe toate? Cu ce? Cu totul pe care-l am și pe care-l pot pierde în mâinele mult așteptat?

Nu sfântă corolă a lumii, n-am să te strivesc nici de astă dată. Poartă-mă către oriunde, c-așa am un dor de ducă… Și-mi pare că-i dor de ducă spre iubire. Sau spre mine. Sau naiba mai știe!

Advertisements

One thought on “Mâinele meu

  1. Eşti magică! Fie că te-oi cocoţa pe-o scenă, fie că te-oi porni să aşterni din condei. Iar cât priveşte soarta, e scrisă deja şi e scrisă bine. Misiunea sufletului e să ne poarte la ea ca s-o împlinim. Doar de am şti să îl urmăm cu dragoste şi fără atâtea împotriviri. Ce bucurie am căpăta în proces! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s