În țara mea e doliu. Poporul plânge, oameni pier.
Cimiterele sunt pline. Azi drumul duce către cer.
Alții se nasc, alții se duc, alții cer îndurare morții,
pe cine să îndreb ”de ce?”, să fie vina sorții?

În bucureștii cei frumoși miroase a pieire,
trimite, Doamne, în lume, a ta dumnezeire!
Focul naște foc, moartea rămâne moarte
copii se luptă între ei ca viața s-o mai poarte.

Tinereți se sting, douăzeci și șapte…
prin spitale se fac negustorii deșarte…
La licitație se scoate viața și toți vor să renască
copii azi tineri, ce-ar vrea și ei s-albească…

Ce noapte este azi, ce octombrie prost,
ce dată păgână, o-nvăț pe de rost.
ce de morți, morții-și îngroapă,
ce de foc are nevoie de apă…
Ia-i, Doamne, la Tine, și dă-le viața ce-au pierdut-o
și dă-le veșnicie, și bătrănețea care-au vrut-o!
Dă, Doamne, mângâiere celor ce-și îngroapă morții,
Dă, Doamne, deșteptarea-n lume, să nu murim ca proștii!

images (1)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s