Viața mea optsprezece-avu…

Ziua de dinaintea împlinirii celor optsrezece ani ai mei a fost ca o rememorare a tot ce însemn, a tot ce am, a tot ce port în suflet și-n gândurile-mi răvășite, a tot ce-am pierdut sau ce n-am apucat să fac. M-am trezit cu noaptea-n cap, tot trupul meu refuzând parcă să-și doarmă ultima zi de dinaintea maturizării. Nu mi-am dorit niciodată să cresc, la fel cum am știut dintotdeauna că optișpe ani nu-s cu nimic mai frumoși decât șaptișpe. Că multe din fericirile minore sunt cu mult mai frumoase și mai pline de substanță decât toate bucuriile majore, că faptul că-mi iau viața în palme și că mă sui de-a binelea în șaua sorții n-are nimic din căldura brațelor tatii atunci când adormeam în sufragerie și mă trezeam în dormitor. Că până la vârsta asta am simțit atât de mult și cu atâta forță, încât faptul că de acum pot să conduc, să beau, să fumez, să mai știu eu ce, nu echivalează cu multe din încântările pe care le avusesem deja. Read more

Advertisements

Știi cum doare dorul?

Știi cum doare dorul de tine? Doare cu lacrimi și scâncete. Știi cum arde dorul de tine? Arde ca un plumb topit pe pielea-mi încinsă. Știi cum doarme dorul de tine? Nu doarme, dorul de tine e insomniac și suferind.  Știi din ce-i făcut dorul de tine? Din mine și din tine, din noi amândoi și din iubire. Știi ce i-aș face dorului de tine? L-aș sculpta în mine. Știi cum arată dorul de tine? Privește-mi ochii și când m-oi vedea cu privirile rătăcite, să știi atunci că în cenușiul lor se ivește dorul dureros; să știi că-n privirile mele te scalzi tu.. Știi ce gust are dorul de tine? Un gust așaa…parcă de-o amară singurătate. Știi în ce-i îmbrăcat dorul de tine? În iluzia că poate și tu-mi duci dorul.

Read more

Artă-mă

Artă-mă cu artă și fă-mă din artă, arta-n sine
Arpegiază-mi sufletul și fă din mine, tine.

Artă-mă în gând, într-un tablou sau cânt
Da’ numai nu mă lasă să fiu un înger frânt.

Artă-mă-n culoare, în vers sau poate-n scris
Și reaprinde focul ce zace-n mine stins.

Artă-mă din visul tău și fă ca tot ce sunt fie artă
Nu mă lăsa să mor; să fiu pasăre moartă.

Artă-mă, fă-mă artă vie. Cu mâini, cu ochi, cu suflet
Dar fără inimă pustie.

Căci tu ești artă, iar arta naște artă.
Și dacă am de-ales, în lumea asta moartă, aleg să fiu doar artă.

image