Pe-o plajă goală mi-ai citit elida sufletului tău
Eu ți-am cântat, sfioasă, glossa gândului meu
Întregul univers se transformase-ntr-un poem
Iar noi, flămânzi și însetați, am început să-l bem.

Ți-am îngropat ziua de mai în parul meu bălai
Tu îmi sfidai privirea și ștrengăresc zâmbeai…
Pe-acea plajă-n mai, ne-am uitat iubirea
Azi, prin ruina sorții, descopăr amintirea.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s